Cu ochii gândului țintă la locul acela al peșterii din Betleem, să lăsăm, fraților și noi acum simțirea inimilor noastre, să dea glas cântării ei de preamărire și de mulțumitoare închinăciune lui Dumnezeu, pentru venirea Lui la noi în trup omenesc, venirea cea plină de daruri, pe care o prăznuim astăzi, glasul cântării de taină, cutremurătoare și adâncă, pe care împreună cu Biserica o cântă astăzi toată creștinătatea din lume:
"Taină străină văd astăzi și preamărită, Cer se face peștera1, scaun de Heruvimi, Fecioara2; ieslea, sălășluire întru care S-a culcat Cel neîncăput, Hristos-Dumnezeu3, pe Care, lăudându-l îl mărim" [Irmosul la Nașterea Domnului].Cu adevărat, fiecare dintre noi putem zice:
"Îți mulțumesc, Doamne, că Te-ai gândit și la mine și la mântuirea mea și a fiecăruia dintre noi, în ziua când Te-ai născut prunc și Te-ai făcut om, în peștera din Betleem".Și cu dreptate, la bucuria aceasta pentru om, Dumnezeu a chemat și puterile cerești, zicându-le: "Bucurați-vă împreună cu Mine, că am aflat și am adus acasă, oaia cea pierdută" [Lc. 15:6]. [Proloagele Vol. 1, decembrie 25]
Lc. 2: 13, 14
Lc. 2:9
Lc. 2: 11, 12, 16
0 comments:
Post a Comment